Constiinta de sine sau Esenta propriei Valori in viata

"Constiinta l-a scapat pe om de zeii cei multi si razbunatori din mintea sa, il indeparteaza de dumnezeul rau si inchipuit de vechile dogme si il apropie de singurul Dumnezeu, cel al Adevarului,al Dragostei, al Dreptatii si al Bunatatii “

De aici, din jurul Constiintei, porneste totul. Toata aventura exsistentei unui om.
Dar ce este Constiinta de sine pana la urma? Este ceva specific doar omului? Este ceva mostenit genetic? Sau ceva dobandit?

Constiinta este un atribut definitoriu al umanitatii, cea mai evoluata forma de reflectare psihica a lumii obiective, caracterizata prin rationalitate si aprehensiunea propriei identitati a individului. Prin urmare, constiinta desemneaza activitatea psihica rationala, însotita permanent de aperceptia Eului, ca agent unic, indivizibil si inconfundabil al tuturor actelor sale psihice (Gorgos,.1987). Constiinta individuala reprezinta reflectarea subiectiva a existentei fiecarui om, având note de unicitate si irepetabilitate.Constiinta este un domeniu fundamental de definitie al psihismului, conferindu-i acestuia specificitate umana si deosebindu-l decisiv si calitativ de orice alta manifestare cerebrala, prin faptul ca raporteaza experientele individului la trecut si viitor, la sisteme axiologice si la identitate unica a subiectului, perceputa ca atare.
Constienta (luciditatea) este echivalentul claritatii câmpului Constiintei. Sectiunea longitudinala (diacronica) a vietii psihice a individului, care trece prin totalitatea „clipelor” câmpului constiintei, constituie „organizarea personalitatii”. În felul acesta, personalitatea ar fi alcatuita din derularea mutiplelor cadre al prezentului.Constiinta individuala exprima structurarea superioara a fenomenelor psihice sub influenta unor mecanisme de natura sociala: limbaj, valori, simboluri. Cu cât cultura societatii din care face parte individul este mai evoluata, cu atât individul îsi însuseste mai mult din valorile ei, si cu atât este mai constient de locul si rolul sau în colectivitate, ca si de propriile sale motivatii, pe care si le poate corela cu disponibilitatile si cerintele societatii.
Acest aspect este baza stiintifica ,pur rationala a Constiintei.

Putem spune ca animalele nu au constiinta de sine. Sau ca nu este nici pe departe atat de dezvoltata precum este cea a omului.Astfel, fara o Constiinta de sine, evolutia spiritului animalelor se opreste aici.

Prin comparatie, omul trece de aceasta bariera mentala, devenind astfel constient de propria persoana. Din acel moment, intreaga sa experienta de viata se va raporta acestei nou tip de ‘traire’, numita Constiinta de sine.
Este de presupus ca ceea ce numim Constiinta de sine nu a aparut brusc la oameni, ci treptat. De altfel, observam si la alte animale indicii care ar putea sugera un inceput al constiintei de sine.

Mai departe: in psihologia de azi este binecunoscut faptul ca o mare parte a proceselor mentale care se intampla la un om, se intampla fara ca acesta sa fie constient de ele. Asta e ceea ce se numeste Mintea Inconstienta (denumitea de subcontient este invechita).
Defapt, se estimează că raportul dintre conştient şi inconştient este similar raportul dintre partea de suprafaţă a unui aisberg şi partea de sub apă.

Cum a fost descoperita existenta inconstientului? Prin simplul fapt ca procesele care se întâmplau acolo determinau actiuni inexplicabile pentru mintea constientă, actiuni irationale, ca sa zicem asa.

Insa, dupa cate se pare, actiunile pe care le numim irationale sunt defapt decizii optime, dar luate inconstient, pe baza unor interese “ascunse”, care nu sunt cunoscute de mintea constienta.

Asadar, e de presupus ca in cursul evolutiei mintii umane de pana acum, raportul dintre procesele mentale constiente si cele inconstiente a fost în continuă crestere.

Acuma, daca ar fi sa extrapolam, concluzia ar fi ca acest raport va creste in continuare, pana cand toate procesele metale se vor petrece constient, si nu va mai exista nimic din ceea ce numim irational. Sau cel putin ca se va tinde spre situatia asta.

Problema-i ca mie asta nu mi se pare o situatie chiar ideala. Oare cum ai putea sa existi fara un sistem de valori in care sa te situezi? Afinitatea pentru un anumit sistem de valori in defavoarea celorlalte este în mod clar o decizie irationala. Pentru ca nimic nu are valoare intrinseca, oamenii sunt cei care atribuie sau nu valoare unei chestii.

Si fara un sistem de valori, cum ai putea sa vrei sa faci ceva, orice? Probabil ca doar ai exista, complet pasiv la orice se intampla in jur.

Constiinta de sine, ca stare psihologica, este diferita de Constiinta de sine ca dispozitie. Aceasta distinctie are implicatii in reprezentarea de sine si in anxietatea sociala. Ca trasatura, un inalt grad al Constiintei de sine face ca persoana sa se orienteze spre o inalta frecventa de autofocalizare. Exista o legatura certa intre Constiinta de sine si Anxietate,aceasta din urma fiind determinata de anumite aspecte "ne" sau "pro" concordante ale perceptiei unui sistem propriu de valori emotional-rational.Ca o paranteza putem sublinia :
IN CONCLUZIE, Cunoasterea legata de Sine are o importanta deosebita in aparitia anxietatii si se pot face corelatii intre Stima de Sine si anxietate. Un individ anxios are tendinta sa acumuleze mai multe date autodevalorizatoare decat informatii care sa-i sustina actiunile, ceea ce hraneste permanent frica de sine. Aceasta se reflecta in grade diferite de anxietate, cat si in stima de sine, ducand in final la o deteriorare a expectantei proprii, care influenteaza alegerea sarcinii si perseverenta in a o realiza.

Localizarea punctului existential al Constiintei de Sine este o zona speciala din creier, situata chiar in spatele ochilor, pare sa fie mai dezvoltata in cazul persoanelor ce poseda o capacitate de introspectie si o Constiinta de sine mai mari.Volumul de materie cenusie din partea anterioara a lobului cerebral frontal este un indicator important al capacitatii de reflectie si al constiintei de sine ale unei persoane.Aceasta zona din creier este "sediul general" al multor functii cognitive superioare, precum cea a limbajului, a memoriei si a rationamentelor. Totodata, aceasta este zona cerebrala care a beneficiat de cea mai importanta dezvoltare în timpul procesului de evolutie a primatelor catre hominide.

Cea mai concreta corelare a descoperirii si cultivarii Constiintei de sine este strans legata de Spiritualitate ,Evolutia individului in Ancestral si intelegerea-desavarsirea stransei concordante intre Suflet si Constiinta ! Aceasta reprezinta Credinta in sine si constientizarea formei unice de BUN/BINE,pozitivitate a coordonarii emotiilor si combaterea negativitatii prin cultivarea/evolutia in sens benefic a Ego-ului personal, nu presupune plierea aspectata de Dogme,Norme sau Valori impuse de multitudinea existentelor asa-ziselor Religii sau Culte .Increderea este aceea care apropie omul de marele sau ideal. Acceptarea Spiritualitatii este primul pas al omului catre Cel ce i-a dat viata. Fara aceasta intelegere, omul - ca fiinta creata- nu poate patrunde in esenta vietii sale.Adevarul acceptat situeaza fiinta pe adevaratul sau loc in univers. Constiinta este un cumul de impliniri, ce aduce fiintei Energia necesara pentru a se inalta. Fiecare traire a omului poate declanasa echilibrul sau dezechilibrul.
O alta importanta latura ce determina Constiinta de Sine este Intuitia . Aceasta se cultiva destul de greu,mai ales cand individul detine un dezvoltat Ego non-constructiv,Ea devenind cu atat mai distructiva cu cat se insista a fi folosita necultivata benefic .Dezvoltate armonios,Constiinta de sine si Intuitia ajuta la formarea Adevaratei Increderi .

O alta "viziune" remarcabila mi-a fost certificata de un coleg* blogger,de apreciat:

"Constiinta este mediatorul dintre Ratiune si Simtire, dintre Stiinta si Credinta, dintre Ganduri si Emotii.
Orice Fiinta se naste, traieste si moare.
La scurt timp dupa nastere, oamenii primesc botezul cu apa asupra trupului si totodata un nume.
Aceasta este prima Viata.
In prima Viata, omul se dezvolta fizic, procesele gandirii sunt modelate de experienta iar actiunile sunt dictate de creier.
In pruncie oamenii nu au Constiinta de Sine.
Odata cu formarea conexiunilor cerebrale superioare (superficiale) apare si se dezvolta Constiinta de Sine.
La atingerea maturitatii psihice, oamenii sufera o schimbare radicala a modului de Constientizare.
De obicei acesta convertire apare ca urmare a unui soc, o ruptura in Sistemul de Credinte si astfel oamenii se schimba profund, adoptand un alt Sistem de Valori sau chiar inversandu-le. Societatile religioase se folosesc de acest moment critic din Viata oamenilor pentru a-i converti religios si pentru a-i indoctrina, dupa ce si-au supus victimele unor puternice presiuni emotionale pentru a le declansa fortat Conversia (rugaciuni, transa sau extaz).

A doua forma gresita de atingere a maturitatii psihice, si anume cea care caracterizeaza comunitatile stiintifice, are loc prin metoda pasilor mici, si a rigidizarii Gandirii in Tipare Logice.
Maturizarea psihica reala, corecta, nu poate fi declansata de presiunea factorilor externi ci numai de factori interni, atunci cand calitatea Cunostintelor acumulate depaseste pragul critic, insa conditionat de o dezvoltare corespunzatoare a creierului. Atunci cand prin presiunea interna a Informatiilor despre lumea in care traim se declanseaza procesul de maturizare psihica, Gandirea trece prin modificari profunde iar tiparele cerebrale superficiale se descompun total spre a fi reconectate Constient (Tiparele neurale profunde sunt cele care controleaza actiunile fiziologice asupra organismului si sunt aproape imposibil de modificat Constient, si cu siguranta nerecomandat).
Acest eveniment fiziologic se manifesta prin senzatii de “ardere interioara”, raspandite la nivel celular in intregul corp, si poarta numele de “botezul cu Foc” sau “botezul cu Duh”.
Aceasta este a doua Viata.
Odata intrati in cea de-a doua Viata, Oamenii, eliberati acum de orice fel de restrictii in Gandire, Tipare Logice ori Principii Morale, sunt gata sa reconstituie fundamental tiparul cunostintelor pornind de la NIMIC ca limita inferioara si TOT ca limita superioara.
Si ce Religie se poate lupta cu o credinta construita pe NIMIC si care include TOT?
Intr-un astfel de model de Gandire RELATIVISTA care contine o unica axioma/dogma: NIMICUL (Zero) exista si o singura definitie circulara, TOTul este TOT.
Intr-un astfel de Model Corect, Complet si Ermetic, nici un dubiu nu se poate infiltra si pe baza lui nici o Religie nu se poate construi.

Aceasta este Perfectiunea in Gandire: criticam pe fiecare si nu credem pe nimeni; ori daca criticam de fiecare data, chiar si ceea ce am Gandit deja, nu ne rigidizam in Gandire iar daca nu credem pe nimeni nu putem sa ne mai scuzam pentru nimic, caci necrezand suntem obligati sa ne asumam responsabilitatea pentru fiecare Decizie si fiecare Actiune.
Aceasta atitudine nu duce la haos ci dimpotriva, la Comunicare Reala si Uniformitate in Gandire, pentru ca nu exista decat un singur fel de a Gandi Corect, diferentele fiind date numai de perspectiva unica pe care o are fiecare dintre cei ce abordeaza problema.

Constiinta de Sine apare in copilarie si este Prima Forma de Constiinta.
In scurt timp apare si se dezvolta Constiinta de altcineva/altceva: oameni, animale, plante, obiecte, ansamble, concepte, Dumnezeu, etc.
Apoi apar Constiintele de grup, de apartenenta: familie, clan, echipa, religioasa, nationala, rasiala, de specie, planetara, galactica, universala, etc.
Ultima care apare fiind Constiinta de TOT.
Indiferent de natura Lumii Exterioare, Materiale, in interiorul psihicului percepem numai o reprezentare a lumii fizice, adica noi nu vedem un scaun, o masa, un calculator, un om sau o floare, ci numai semnale luminoase, auditive, mirosuri, etc, provenite de la acele corpuri fizice.
Aceste semnale sunt convertite apoi in Mintea noastra si Constientizate intr-un Model Virtual mai mult sau mai putin fidel. Acest model este corectat dinamic in functie de semnalele primite prin simturi.
Insa pentru a putea planifica actiuni viitoare, omul a trebuit sa creeze modele secundare in care sa estimeze si anticipeze ceea ce se va intampla cu diferite Obiecte sau Fiinte. Astfel, Omul a creeat cate un model pentru fiecare obiect sau fiinta din Viata sa si apoi pe baza acelui model isi planifica actiunile.
Fiecarui astfel de model ii atribuie un simbol sau o eticheta (nume sau definitie) pe baza caruia il poate recunoaste si diferentia.

Dar de aici incep problemele:
- din cauza numarului ridicat de modele pe care suntem nevoiti sa le construim, recurgem la scurtaturi folosind modele generale pe care le particularizam si astfel putem ajunge lesne sa folosim tot mai putine modele din lene si apoi cand descoperim ceva neobisnuit, sa folosim modele preconcepute, eronate, pe care nu le mai putem corecta, iar lipsa capacitatilor de a mai invata ne opreste in a-i compune un model nou, reprezentativ.
- din cauza ca folosim aceiasi Gandire pentru oameni, animale si obiecte putem ajunge lesne la antropomorfizare si de aici la antropomorfizarea conceptelor filozofice (Divin, Nimic, Infinit, Creatie, Energie, Dumnezeu, Calitati sau Vicii, etc.)."(http://silentiumlink.blogspot.com/)

E un subiect Extrem de amplu dar in estenta atat de simplu si relevant : Constiinta de Sine e raportata la echivalentul Dorintei noastre,a indivizilor de-a Evolua .
Pentru ca Evolutia e o valoare elementara strict pozitiva nu o forma de manifestare redusa la Rationalilate-Materialitate.
Noi insine suntem forma unei energii ,depinde cum canalizam sensul ei .Si vom ramane neevoluati atata timp cat deciziile si ignoranta/comoditatea ne vor fii calauze pe viitor !

Sufletul Pereche vs. Sufletul Geaman

Deseori se face confuzie intre „suflete pereche“, „suflete sora“ si „suflete gemene“. Sufletul pereche nu inseamna partenerul perfect, idealul pe care ni l-am creat noi despre un barbat/femeie, ci acea persoana perfecta pentru noi la un moment dat sau intr-o anumita perioada din viată (poate fi si pentru intreaga viata).

Putem avea chiar mai multe suflete pereche, pentru ca ele reflecta acele parti din noi cu care trebuie sa ne confruntam pentru a evolua. Cele mai mari blocaje, temeri si convingeri limitative care ne stapanesc vor iesi la suprafata intr-o relatie cu acest suflet care este un ajutor foarte mare pentru noi insine pe drumul implinirii destinului nostru personal.

Se spune ca nu iti intalniesti Sufletul Geaman pana nu evoluezi suficient alaturi de propriile Suflete Pereche cu care ai trait si ai invatat suficient de mult incat sa poti face fata unei intalniri atat de intense ca aceea cu Sufletul Geaman. Uneori poti crede ca ai intalnit sufletul Geaman, dar el se dovedeste a fi inca o intalnire "Pereche" de invatare, poate chiar mai dura.
Daca unul dintre ele este implicat intr-o relatie profunda, celalalt va respecta si onora acest lucru si va realiza ca este un test al iubirii neconditionate. Intalnirea cu Sufletul Geaman te provoaca sa cresti spiritual, mental, emotional, fizic si te face sa vezi dincolo de timp, ego sau limite fizice. Vei fi condus de dorinta de a fi cea mai perfecta manifestare a sufletului tau pe pamant. Nu este o relatie cu flori si inimioare, ci una care poate fi testata prin foc dar trece prin timp si spatiu.
O astfel de intalnire are caracteristicile unei intalniri magice, in care comunicarea este deschisa pe cai total diferite decat pana acum. Nu poate exista intr-o relatie de co-dependenta, bazata pe ego sau pe perceptia unei "nevoi" cum ca celalalt te-ar face un intreg. Ambele suflete se confrunta adesea cu separarea in spatiu in timp ce isi consolideaza conectarea catre spirit si isi gasesc puterea si misiunea in viata. Cand se intalnesc este magie pura, o experienta innebunitoare care le deschide perceptiile. Unora li se intampla sa experimenteze o deschidere a constientei lor pe masura ce inima lor isi extinde perceptia iubirii fara limite.

Cu cat noi suntem mai curati si mai in acord cu sufletul nostru, cu atat relatia cu Sufletul Geaman va fi mai armonioasa si vom avea parte mai mult din acea fericire pe care ne-o dorim. Este o iluzie sa credem ca daca l-am intalnit, automat vom avea acea dragoste idilica din poveşti. Mai intai trebuie sa ne acceptam, sa ne apreciem si sa ne iubim pe noi insine, astfel incat sa ne putem deschide inima si sa oferim tot ce avem mai bun. Abia atunci Sufletul nostru Geaman – care ne va reflecta pe noi – va forma un tot armonios cu noi, iar relatia va fi ca un vis devenit realitate.

Cum esti, asta gasesti / Daruieste ca sa primesti !

Putem sa ne rugam intens, sa facem diferite ritualuri, sa ne imaginam si sa ne dorim ca in viata noastra sa apara un barbat/femeie cu anumite trasaturi si sa stim exact si care sunt acelea, dar el nu va face parte din viata noastră decat atunci cand noi insine vom fi reflexia in oglinda a ceea ce ne dorim. Deci primul pas si cel mai important este intai ca noi sa devenim asa cum am dori sa fie partenerul nostru.Sa putem darui ceea ce ne dorim sa primim. Aici se aplica foarte bine: "Fa celorlati ce ti-ar placea să ti se faca tie“ si asta vei primi, sau altfel zis, "Fii asa cum ai vrea sa ai“ si astfel de partener vei atrage.
De multe ori ni se pare ca partenerul de viata este diferit sau opus fata de cum suntem noi. Adevarul este ca celalalt reflecta intotdeauna si acele parti bune, si acele masti false pe care le purtam in viata. De unele suntem constienti si spunem că sunt puncte comune, iar pe celelalte, de care nu ne dam seama sau refuzam sa le vedem la noi, le numim diferente. Aceste diferente exista tocmai pentru ca noi sa le privim ca pe niste lectii pe care le avem de invătat pentru a evolua, a creste si a ne imbogati ca oameni. Diferentele nu sunt dusmanii unei relatii, sunt catalizatorii potentialului nostru prin care, daca le folosim cu intelepciune, in cadrul relatiei, vom invata multe despre noi insine. Daca le percepem altfel, se vor transforma in factori distructivi, iar noi vom ajunge la despartiri dureroase si la dorinta de a fugi in bratele unei alte persoane, care, in mod aparent ciudat, va trezi in noi aceleasi reactii nepotrivite si vom retrai aceleasi suferinte pana cand vom realiza ca de fapt cauza se afla in noi insine.

Fuga nu este o solutie si nici salvarea de suferinta. Deci, toti cei care au o relatie de iubire, si-au intalnit de fapt un sufletul pereche – numai ca este acela pe care il merita la acel moment. Daca iti doresti un partener mai bun decat ai sau ai avut pana acum, devino tu insati mai bun/buna si acesta va veni la fel de repede pe cat de intens iti doresti, aducand cu el toata dragostea pe care tu insati esti in stare sa o oferi.Iubirea adevarata, marea iubire sfideaza timpul, distanta, religia, sfideaza orice obstacol. Marea iubire se cauta toata viata, trebuie numai sa iti doresti cu adevarat, din tot sufletul. Nu poti sta intreaga viata intr-o sala de asteptare, sa astepti, fara a clinti un deget, un tren care sa iti aduca marea iubire, fericirea.

Legea duala

Dualismul este prezent in intreaga creatiune, nu numai in lumea fiintelor pe care omul de considera vii, ci si in lumea materiilor si energiilor, dualismul fiind efectul creatiei, proces in care unitatea s-a divizat in doua parti imperfecte care, impulsionate de iubire, se cauta si se intalnesc, se ciocnesc si se slefuiesc, ca in final sa se imbine, devenind Unul.

Sub puterea legii karmice, omul traieste nenumarate suferinte menita sa trezeasca in sufletul sau dorinta subita dupa cineva necunoscut, dupa cineva pur si fidel, in prezenta caruia sa isi gaseasca pacea si armonia.

Acesta este primul impuls, prima penetrare subtila a simtului de atractie sufleteasca, amintirea inconstienta si dureroasa dupa iubirea pierduta. Nasterea acestui simtamant nu este altceva decat inceputul recunoasterii si intoarcerii in Legea Duala, pe drumul pe care va contopi pe veci jumatatile de sfera pierdute sau cei doi atomi materiali.

Totusi, omul isi atinge maturitatea in iubirea duala abia dupa o perioada in care e dator sa evolueze spiritual si sa aprecieze mai mult idealul sau sufletesc mai presus de orice tentatie materiala. El trebuie sa iubeasca si pe cei care ii produc suferinta.

Daca unul dintre cei doi duali va reusi sa atinga iubirea sufleteasca pura, acesta va cobori vieti la rand, intruchipandu-se in materia pamantului (om) in scopul de a-l ridica pe cel decazut. Cand omul iubeste cu adevarat, tot sufletul sau se proiecteaza asupra persoanei iubite, cei doi devenind unul singur. Cele doua jumatati ajung sa inteleaga ca sunt create una pentru cealalta si ca nu pot trai separat…ei putand fi "legati sufleteste/energetic/emotional" oricat ar fi de departe unul de celalalt sau indiferent de timpul ce-i tine conectati.

Richard Bach (scriitor american, autor al mai multor best-seller-uri) descrie sufletele-gemene astfel:
Un suflet-geaman este cineva care are un lacat la care se potriveste cheia ta, altfel spus, cheia ta se potriveste in lacatul lui. Cand ne simtim destul de in siguranta pentru a deschide aceste incuietori, iese la iveala adevarata noastra identitate si putem fi pe deplin cine suntem cu adevarat; putem fi iubiti pentru cine suntem si pentru cine credem ca suntem. Fiecare dintre noi ii dezvaluie celuilalt partile cele mai bune. Indiferent ce ar merge rau in jurul nostru, cu acea persoana suntem in siguranta in paradisul nostru. Sufletul-geaman este cineva care ne impartaseste cele mai profunde aspiratii si cu care ne miscam in aceeasi directie,odata ce suntem constienti de adevarata noastra valoare.

Nota:

Nu iti vei putea gasi Sufletul Geaman daca nu stii in primul rand cine esti tu.Sufletul Geaman trezeste in tine Autocunoasterea,deschide ochii Sufletului si pe cel al credintei Adevarate in Dumnezeu ,te modeleaza si iti schimba definitiv si irevocabil viata aducand Linistea sufleteasca. .Dar pentru aceasta e nevoie de o Constiinta generala si o Constiinta de Sine puternic dezvoltate.insa despre asta vom vorbi in urmatorul articol ...

2012 - Anul renasterii spirituale + O noua etapa in evolutia umanitatii = Dimensiunea spirituala si energetica

Un cutremur devastator, un meteorit care se indreapta cu viteza luminii catre Pamant, valuri tsunami gigantice, continente care apar si dispar peste noapte, un virus mortal care strabate de la un capat la altul pamantul, omenirea la un milimetru de autodistrugere, omenirea infranta de propriile creatii sau de roboti umanoizi, planeta inghitita de o gaura neagra sau topita de soare, lumea intoarsa cu fundul in sus, poli care se inverseaza haotic in cateva secunde– pe piata speculatiilor despre anul 2012 au fost aruncate mai toate scenariile posibile si imposibile. Ce se va intampla insa in 2012? Stie cineva sigur? Ne intereseaza ce se va intampla cu omenirea, cu noi oamenii. Ne intereseaza ce se va intampla cu viata planetei care ne accepta trupurile. Inchidem insa ochii in fata dimensiunii spirituale a acestui an. Sau ne prefacem ca nu ne intereseaza. Cum arata 2012 privit dintr-un unghi spiritual? Ce transformari va aduce 2012 la nivelul constiintei generale?

Anul 2012 este cu siguranta un an atipic, un an cardinal, un an cu o incarcatura extraordinara. In ciuda fluctuatiilor haotice de energie, este foarte posibil sa se realizeze o evolutie spirituala a omenirii prin care conditia spirituala tinde sa se apropie de cea afectiva si emotionala, iar dorintele de natura imateriala, cerintele si nevoile superioare spirituale sa le inlocuiasca pe cele materiale. Conform previziunilor maiase, planeta va renaste intr-o alta dimensiune spirituala, insa una mai elevata. Planeta va trece intr-o noua faza a evolutiei si a dezvoltarii sale cunoscuta sub denumirea de Al Patrulea Destin.

Conform unor interpretari mai sumbre ale previziunilor maiase, schimbarile vor fi pozitive pentru planeta, insa dezastruoase pentru rasa umana, pusa in pericolul disparitiei ei. Aceste interpretari sunt insa nefondate. Dezastrele de proportii colosale care pot ameninta pamantul si umanitatea (inversarea polilor, coliziunea planetara, etc) nu inseamna insa distrugerea vietii de pe pamant, ci evolutia ei intr-un grad mai inalt si mai profund al existentei spirituale. Nu vine sfarsitul lumii. Vine inceputul transformarii ei. Maiasii au vazut ceea ce noua ne scapa si ne-au dat sanse pe care noi refuzam sa le vedem. In profetiile lor, lumea existenta la momentul actual va fi substituita printr-una noua, bazata pe iubire, unitate, integritate, solidaritate, comunicare si intelegere universala. La randul lor, structurile mentale vor fi si ele supuse transformarii.

Toate transformarile si anomaliile care au loc la nivelul fizic al pamantului sunt menite sa ne arate in mod vizibil lacunele din lumea noastra spirituala, sa stearga ceea ce nu functioneaza corespunzator in ea. Vechii babilonieni, indienii hopi, marile civilizatii de altadata ne transmit un mesaj evident: se poate trai in armonie cu natura si cosmosul. 2012 inseamna curatare, mai ales curatarea la nivel spiritual si mental. 2012 inseamna vibrarea armonioasa cu ceea ce se afla in jurul nostru. Pe fondul transformarii spirituale, iertarea va capata puteri vindecatoare. Iar schimbarea interioara, spun maiasii, trebuie sa se realizeze inaintea celei fizice.

In viziunea maiasilor, Marele Ciclu inceput pe 13 august, 3114 B. C. se va sfarsi si va incepe din nou pe 21 decembrie, 2012. La sfarsitul Marelui Ciclu, al Varstei Lumii, umanitatea va urca inca o treapta in dezvoltarea sa spirituala. Sfarsitul Marelui Ciclu nu echivaleaza cu distrugerea fizica a planetei. Dezechilibrul actual trebuie contracarat. Actiunea este cuvantul potrivit pentru a instaura echilibrul universal si individual. Marele Ciclu este sinonim cu stergerea unui nivel al constiintei umane care a incetat sa mai serveasca nevoilor reale ale umanitatii. In acelasi timp, sfarsitul anumitor ipoteze despre viata si univers cultivate pana acum va avea anumite consecinte in domeniul social si politic. Unii dintre noi le vor resimti dureros si trist. Altii vor realiza insa ca viata este un dar minunat si ca dominatiile unuia asupra altuia inseamna de fapt egalitate. Altii, in schimb, isi vor descoperi cu aceasta ocazie adevarata identitate.

Individual, de-a lungul vietii, fiecare dintre noi trece prin mai multe etape distinctive. La randul lor, omenirea si viata colectiva sunt supuse mai multor faze distinctive, anume celor Cinci Varste ale Lumii sau celor cinci Sori. Niciodata in istoria omenirii nu s-au inregistrat atat de multe schimbari intr-o perioada de timp atat de scurta. In doar 100 de ani, populatia lumii s-a extins intr-un mod uimitor, tehnologia a inregistrat progrese incredibile (unele deloc pozitive), mediul inconjurator s-a degradat inspaimantator. Toate acestea au loc pentru a ne deschide ochii si pentru a constientiza ca nu vrem aceste lucruri. Vrem de fapt evolutia spirituala. De aceea ne-au fost date vietile de pe pamant. Ceea ce traim si experimentam acum tradeaza intuneric spiritual, spun masiasii. Dar un timp al luminii si al sperantei se poate asterne peste umanitate atunci cand soarele si galaxia noastra traverseaza ecuatorul galactic pe 21 decembrie 2012.

...gandul ucide,uneori....

Nu plang.
M-ai invatat sa uit de lacrimi.
Fie ca te departezi de mine constient sau nu ,distata se simte - e frig.
Nu mi-e frica, sunt doar trista.
Oricat de puternica si de independenta ma cred nu pot sa te alung.
Poate pentru ca sunt mica, inocenta si... TE IUBESC!

Cateodata ma-ntreb :
De ce sa ma lupt singura cu morile de vant, cu gandul, cu amintirea?

Daca mi-ai da drumul as fugi si poate ar fi mai bine. Te-ai gandit ca ne-am face mai bine daca nu am fi? O singura afirmatie din trecut o pastrez: "urasc ignoranta".


Mie dor de tine! Cand spun aceste cuvinte intreaga mea fiinta tresare. Am crezut eu vreodata ca pot exista asemenea sentimente?...NU!
Dar aceste sentimente numai cel ce iubeste cu toata fiinta, numai cel ce a atins culmile dragostei, poate sa cunoasca, iar eu(noi) le-am cunoscut, Iubirea mea.
Le-am cunooscut asa cum nimeni nu le va mai cunoaste vreodata, dar ce folos daca ele s-au spulberat asa cum spulbera vantul nisipul ...si-l duce departe?

Cat de departe a plecat iubirea noastra? Nu, nu e departe. E inca aici, aproape, eu o simt. E chiar mai puternica decat la inceput si nimeni nu o va distruge: nici distanta, nici timpul si chiar nici moartea, pentru ca dragostea noastra e mai puternica decat orica forta.
Ma intreb si azi daca merit aceasta fericire si mi-e frica ca nu voi reusi niciodata sa-i platesc pretul.

Pun intrebari, tu nu dai explicatii. Stiu.E prea mult....
Risipa asta de timp ma distruge. Poate ca nici nu observi ca fiecare minut departe de tine ma stinge, ca fiecare zi in care iti arati indiferenta ma arde. dar infinitul e mare si ma pot transforma in vise ,in tot ce iubesti tu mai mult, dar nu reusesc sa ma transform in persoana care o vrei langa tine.

Ma doare durerea ta desi nu iti arat asta niciodata. As vrea sa iti mai spun o ultima oara ca TE IUBESC, dar imi e frica de consecinte, de ceea ce as putea spune, crede sau face eu.Cred ca imi e mai frica de reactia mea decat de a ta.
Acum ca esti aici ,intr-un fel te ignor pentru a nu fi ranita dar stiu ca atunci cand vei pleca voi regreta, deja regret dar e peste puterea mea. As vrea sa mai pot spune TE IUBESC, pentru ca asta simt si imi doresc ,dar pentru ca nu le mai vad rostul, sensul acestor cuvinte daca tu nu le poti simti, daca tu nu le dai atentie !!!



Se intampla in viata sa iubesti nebuneste...sa simti ca traiesti doar pt a iubi,sa simti ca traiesti doar pentru El.Zambetul lui iti face picioarele sa tremure...dar in acelasi timp pot urca pe cele mai inalte culmi ..pot chiar sa zburde deasupra norilor,sa simti ca te-ai nascut special pentru El,sa te consideri cea mai norocoasa femeie pentru ca ti-a fost dat sa il intalnesti,sa te poti uita in oglinda si sa-ti spui”Sunt fericita”....Se intampla sa iubesti atat de intens si arzator incat sa nu il mai poti privi ca pe un om...nici ca pe un inger ci pur si simplu ca pe ceva Divin....si il urci acolo sus pe un piedestal atat de inalt incat crezi ca nimeni si nimic nu il poate darama...

Este cel mai frumos FAPT care ti se poate intampla in viata... simti ca esti atat de puternica incat nimic nu te poate dobori...simti ca traind aceasta mare dragoste esti invincibila.Nu ridici ziduri in jurul sufletului tau si nu iti pregatesti strategii de aparare...pentru ca atata timp cat esti langa El si va iubiti cu atata pasiune nimeni si nimic nu va poate atinge.
Dar ce se intampla cand cel la picioarele caruia ti-ai fi pus viata fara sa eziti nici macar o secunda te dezamageste?
Cel cu care imparteai totul,bucurii,tristeti,lacrimi,zambete,ganduri,intimitati... El care ti-a fost prieten, iubit, tata, amant...te loveste cu atata fortza incat darama piedestalul pe care il urcasei...iti spulbera visele si sperantele..te trezeste din acel vis frumos intr-un groaznic cosmar...iti arata ca lumea in care traiai nu era decat o lume fantastica....pentru ca de fapt lumea in care traim este atat de urata si rea incat si cei ce se iubesc se ranesc si nu ai timp sa iti dai seama ca acea persoana care dadea un sens vietii tale ti-a devenit cel mai aprig dusman .

Simti cum totul in jurul tau se naruie..simti ca nu iti mai gasesti locul in aceasta lume...si te intrebi cum de ai fost atat de oarba...dar nu ai vazut pentru ca nu ai vrut...pentru ca ti-a fost frica sa privesti atat de departe...te simti mica si neputincioasa in fata unei realitati dure si incepi sa te inchizi in carapacea ta...iti pui o masca de femeie puternica, dura, fara inima..si toate acestea pentru a nu arata lumii ca inca iti lingi ranile....ca stai si te intrebi cand oare se vor vindeca.

Incerci sa mergi mai departe...si ai impresia ca stii acum sa te feresti , ca nu mai poti fi ranita ,ca o sa fi tu prima care va lovi de data aceasta si faci sa sufere oameni care nu merita !!!



Ar fi ciudat sa imi fie dor de tine acum. Insa imi e dor de ceva si nu stiu de ce poate de o privire, de un sentiment, de cineva si vreau sa nu-mi mai lipseasca atat de mult.
Cred ca momentul e de vina sunt prea melancolica, sau poate ca stiu ce imi lipseste, de ce imi e dor si nu vreau sa accept realitatea. Imi e dor de sarutul tau, de zambetul tau, de ochii tai, de privirea ta. Imi e dor de imbratisarea ta si nu vreau sa imi mai fie dor de tine dar nu pot face nimic. Ca desi sunt langa tine, tu nu ma vezi, nu ma simti, nu ma auzi. Iar indiferenta ma raneste tot mai mult ... lucru acesta ma indeparteaza cu fiecare zi ce trece tot mai mult de ochii tai. Tu nu vezi cat sufar atunci cand tu esti trist si cat sunt de fericita atunci cand zambesti.

Si stiu ca inca MA IUBESTI.